Aşa s-au născut zeii
În largul mărilor hrănite cu iluzii,
Cu speranțe inutile furate
De la muribunzi
Oferind în schimb mângâierea
Valurilor şi liniştea adâncurilor.
Aşa s-au născut zeii
Sub paşii fără număr
Pierduți la ore târzii,
Când soarele îşi adoarme pruncii
Zăvorând săgețile de lumină
Pentru a doua zi, o nouă zi.
Aşa s-au născut zeii,
Din versurile poeților,
Ziditorilor de porți cu dor
Porți fără zăvor,
Poeți imbrățişați de zboruri
Purtate în pântecul dimineții.
Aşa s-au născut zeii
Din privirile pruncilor,
Din ultimul glas al bătrânilor
Cântând mugurii zilelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu