sâmbătă, 19 ianuarie 2019

Pe Strada Delfinilor Albaștri

Și, deodată, din culise, am strigat
Ca după o despietrificare venită prea târziu:
"Dacă nu aș fi împărțit muguri pe Strada Delfinilor Albaștri
Eu nu aș fi scris poezie niciodată!"
Apoi, jumătate dezbrăcat,
Roșu la față ca o floare de mac abandonată,
Înfricoșată, pe șinele ultimului tren în căutarea unei gări
Doar a lui, doar a mea...,
Cu gleznele prăfuite
Purtând urmele înlănțuirii cu lumea învinețită,
Lovită și condamnată de frigul propriilor gânduri,
Tot mai dezmorțit strig iarăși:
"Dacă nu aș fi....și tu...muguri....."
Dintr-o dată, fără să-i spun nimic
Trompeta lui Miles îmi răspunde în mijlocul străzii:
"I fall in love too easily!"
Să știți că are dreptate!

Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"


joi, 17 ianuarie 2019

...când mi-a atins aripa

din amintirile unui înger
- dedicată poetului Mihai Eminescu -

Curios, l-am întrebat cum s-au cunoscut.
- Treceam grăbit spre un poet muribund
Când m-a atins ușor și mi-a spus ceva
De parcă s-ar fi destrămat cerul nostru,
Cucerit de o lume nouă hrănită cu haos și-ntuneric:
- Un alt poet își ia rămas bun!?
Și a completat pe un ton discret
De parcă un secret încerca să evadeze
Printre buze pecetluite:
-Te rog, lasă-le oamenilor privirea spre ceruri deschise,
Neuitarea propriilor poeme din suflet
Și desenează-le dezamăgirile cu amintiri ale fluturilor
Și jocul lor din visele copiilor săraci!
- Dragul nostru Eminescu, în fiecare ianuarie,
Când pământul abia răsuflă de greul ce-l poartă
Și tremură, erupe, așteaptă oameni noi și tace
Numărând mii de generații de pași grăbiți spre himere...
Vin iernile, ah, iernile lumii cuibărite-n poeme
Despre nașterea ta și tristețea din propria clepsidră!
- Doar de copii mi-e dor, dragă Varahiil,
De sufletul lor înmugurit mereu
Ca o primăvară desculță aleasă regină
Peste destinele anotimpurilor.

- L-ai mai văzut de atunci?
- Îl privesc mereu, din zori și până-n seară
Cum sculptează liniști în lacrimile oamenilor.
De atunci, în fiecare ianuarie
Lăsăm Porțile Cerurilor deschise
Să vadă toată lumea aleile Paradisului
Desenate de el cu visele oamenilor,
Dorul lor viu, îmbrăcat în haine de-așteptare
Mângâiat de aripile de sidef ale îngerilor.
De-atunci pe-aleea aceea i s-a gravat numele-n piatră
Ca niciodată, nimeni să nu uite clipa
Din ziua aceea când mi-a atins aripa.

Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"

mormântul poetului M. Eminescu, ianuarie 2019

vineri, 11 ianuarie 2019

Doi poeți în umbra orașului

                                poetului Alexandru Cazacu

Indiferent de ce se va întâmpla cu noi,
Chiar dacă vom rămâne o umbră a unor poeți
Printre umbrele orașului neiubite de nimeni...
Sufletul tău și al meu se vor zidi -
Împreună cu ultimele noastre poeme
Despre cetăți, doruri și oameni -
În cel mai vechi și mai înalt turn de veghe
De unde pot fi văzute visele
Cum vin și pleacă de la un copil la altul...

Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"

Poet's Seat Tower din SUA (recorder.com)

miercuri, 9 ianuarie 2019

Desculț printre gânduri

M-am săturat de rolul acesta...
Îl joc de mii de ori în fiecare viață
Și nicio tristețe nu îngheață
În iernile pe care le sculptez
Pe venele lor moarte
Prin care trec doar regrete
Și niciun dor, nicio primăvară,
Nici măcar un ecou, strigăt de copil,
Invitație la jocul "Desculț printre gânduri"...
Nimic!
Celor cu măștile uzate,
Care nu mai spun nimic,
Niciun refren despre viață
Le sigilez glasul și le ung trupul
Cu parfum de viață nouă
Și le pun în inimi muguri de primăvară
Culeși din privirile copiilor.
M-am săturat de rolul acesta
În care număr tăcerile
Ascultând la gramofonul lumii
Același refren al piesei "Un monde malade".
Eu trebuie să tac, așa, ca o taină
Și să împart nopțile tuturor poeților,
Să scrie ei despre toate acestea.

Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"

e-communio.ro

luni, 7 ianuarie 2019

Ultima replică

Nu mi-au mai rămas
Decât câteva versuri despre singurătate
Ascunse într-un părăsit cuib de pasăre oarbă
În care și acum se aude
Ecoul unui jurământ de iubire
Păstrat într-o scoică spartă.

Voi intra pe scenă și voi spune:
"Eu am rămas singura tăcere
Care îți vorbește în fiecare noapte
Despre anulatele zboruri însângerate
Ale unor îngeri pălmuiți
De gerul care ți-a înghețat amintirile cu noi
Și prima îmbrățișare abandonată
Lângă ceasul gării care cândva
Număra așteptările și lacrimile din Civitavecchia."

Mai ții minte iarna aceea bizară
Când ne-am cununat gândurile sub flori de cireș?

Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"

civitavecchia.portmobility.it

vineri, 4 ianuarie 2019

Aripi albastre

De atunci eu nu mai dorm noaptea...
Îi caut ceața să-mi hrănesc cuvintele
Tremurânde în ecou de vioară abandonată
Care strigă și acum fără vlagă
Tulburând zborul îngerilor
Lângă porțile ruginite ale cerului:
"... în visele păsărilor, păsărilor
doar poeții, poeții au aripi...."
Și-apoi, brusc, peste ecoul întrerupt
Coboară tăcerea încet,
Ca o lacrimă de copil
Peste o fracturată aripă de fluture,
Ca un giulgiu tras prea devreme
Peste ochii unui muribund.

Din noaptea aceea, din turnul cu ceasul stricat,
La miezul nopții se aruncă răvașe în alb-negru
Pentru ultimii visători ai cetății:
"Poeții au aripi albastre!"

Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"

deviantart.com

miercuri, 2 ianuarie 2019

Grupul de la Bolintin

          După mai bine de 20 de ani de activitate culturală, poeţii şi scriitorii care se reunesc periodic la Bolintinul din Vale în numele prieteniei şi poeziei merită să se legitimeze cu o antologie proprie. Proiectul acesta a început anul trecut și va fi gata spre sfârșitul acestei luni. Cartea cuprinde texte care aparțin poeților și scriitorilor bolintineni sau din imediata apropiere a Bolintinului.
Această antologie scoate în evidență efervescența culturală din acest spațiu giurgiuvean generată de acești creatori. Grupul de la Bolintin cuprinde și câțiva poeți care, deși nu sunt de-ai locului ei reprezintă o mică parte a angrenajului care pune în mișcare fiecare eveniment cultural organizat de Revista Sud și Asociația pentru Cultură și Tradiție Istorică Bolintineanu. Într-un viitor apropiat avem în vedere și realizarea celui de-al doilea volum în care să prezentăm toți colaboratorii permanenți ai Revistei Sud, consecvenți prin prezența lor cu texte literare în paginile acestei reviste.