joi, 10 septembrie 2015

Suntem ferestre vechi



Oameni îngreunați de atâta întuneric pe pleoape
Sub ape, resturi de gând se cuibăresc sub corali
Și tot mai banali, desenați ne sunt ochii ce dorm...
kateyestudio.com
Doar în somn mai vor porți în ceruri să sape.

Aceleași străzi prăfuite poartă pașii mărunți,
Peste nunți nu coboară nici măcar o culoare,
Se moare între ceruri pe prăbușite punți
Nespovediți cad îngeri și se îneacă-n mare.

Suntem ferestre vechi, pătrunse de rugină
De vină e doar timpul rănit în calendare
Noi tulburăm priviri paralizate-n zare
Suntem ferestre vechi și ne dorim Lumină.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu