Oameni
îngreunați de atâta întuneric pe pleoape
Sub
ape, resturi de gând se cuibăresc sub corali
Și tot mai
banali, desenați ne sunt
ochii ce dorm...
 |
| kateyestudio.com |
Doar
în somn mai vor porți în ceruri să
sape.
Aceleași străzi prăfuite poartă pașii mărunți,
Peste
nunți nu coboară nici măcar o culoare,
Se
moare între ceruri pe prăbușite punți
Nespovediți cad îngeri și se îneacă-n
mare.
Suntem
ferestre vechi, pătrunse de rugină
De
vină e doar timpul rănit în calendare
Noi
tulburăm priviri paralizate-n zare
Suntem
ferestre vechi și ne dorim Lumină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu