Powered By Blogger

marți, 17 mai 2016

Uita-vei să te scoli în zori

Îmbătrânit e tot pământul,
Își plânge palidele-i roade...
Acei copaci, pe ici, pe colo
http://vibrantbeauty.tumblr.com/
Cu scoarța lor gravată și cârpită -
Copii săraci cu haina ruptă-n coate.

Ar vrea să-ți spună-n șoaptă
Ce-ți lasă testament -
Nicicum nu le vei duce dorul,
O frunză-pansament în miez de toamnă
Și coaja lor în loc de pergament.

Uita-vei să te scoli în zori, ceasul
Nu va mai fi de strajă-n noapte...
Visul descătușat și liber
Va aminti de trupul arborilor morți
Și geamul ce nu ți-l vor mai bate.

(un poem vechi de 13 ani, prezent în al doilea volum al meu
„Aici nu sunt cuvinte”, 2003)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu