Un voal de mireasă
Pe chipul de lut din maluri lovite
Și un glas implorând zeilor iertare.
Pe luciul apei, departe de țărm un scaun
Pentru un poet, pentru un glas singur,
Pentru o vioară stingheră într-o mare de zgomot.
Pe chipul de lut din maluri lovite
Și un glas implorând zeilor iertare.
Pe luciul apei, departe de țărm un scaun
Pentru un poet, pentru un glas singur,
Pentru o vioară stingheră într-o mare de zgomot.
Urcând din ape, o scară
Invită lumea la ultimul spectacol cu albatroși
În piesa de pantomimă nocturnă
Sufletul își plânge ultimul catarg.
Un voal de mireasă
Pe chipul de lut din maluri lovite
Și pe notele răzvrătite ale lui Schnittke
Căutându-mi liniștea pierdută anul trecut
În cel mai bine țesute pânze de păianjen
De la intersecția tainelor despre naștere și moarte.
În dimineața aceasta
Un copil cu picioarele în nisip
Lovit de valuri
Purta peste pletele-i blonde
Un voal de mireasă.
De aici, continuați-vă frământările
Așa cum vreți voi!
Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"După această virgulă"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu