În sfârșit, "Vinovăția ferestrelor" s-a prezentat în fața publicului Librăriei Mihai Eminescu din București alături de volumul de poezii "Duminica în Est" de Alexandru
Cazacu. Despre cărțile noastre au vorbit poeții Victoria Milescu, Ion C Ștefan și Vasile Grigore (redactorul-șef al Revistei Sud și moderator al evenimentului). Printre cei care au mai avut scurte intervenții despre c
ărți și autori îi amintesc pe prof. Nicolae Scurtu, poeții Dan Florică și Vilia Banța. În plus, ne-am bucurat de prezența în sală a binecunoscuților poeți și prieteni vechi Carmen Focșa, Tei George și Balint Daniela(Micu). Mulțumiri actriței Doina
Ghițescu, o voce sensibilă care, prin stilul interpretativ de excepție a scos în evidență emoția și trăirile ascunse în versuri. Printre aceia care ne-au susținut, încurajat și ne-au fost alături astăzi îi amintesc pe poeții Corina D
iaconescu, Dragos Ionescu și prozatoarea Alexandra Man. Mulțumiri prietenilor și cititorilor noștri care au fost alături de noi, dar și poetului Vlad Teodor Petcu, un tânăr talentat care astăzi ne-a susținut cu aparatul fotografic î
n calitate de arhivar al momentelor desfășurate cu prilejul acestor lansări de carte. Încă o dată, mulțumiri din suflet tuturor acelora care și-au rupt din timpul atât de prețios pentru a fi alături de noi!
sâmbătă, 20 octombrie 2018
miercuri, 3 octombrie 2018
Vinovăția ferestrelor va veni la Adjud
În măsura în care timpul și distanța vă permit, dar și curiozitatea de a răsfoi un
volum de poezie, vă invit în data de 5 octombrie, ora 13:00, la Sala de Festivități a Colegiului Național Emil Botta din Adjud la lansarea cărții mele de poezie, "Vinovăția ferestrelor". Evenimentul va avea loc în cadrul "Săptămânii Bibliotecii
Adjudene" dedicată "Centenarului Marii Uniri". Alături de mine va fi și poetul, editorul, dar mai ales prietenul Stroia Gheorghe care își va prezenta și el o primă serie de trei volume de interviuri cu scriitori români contemporani, " În dialog cu inima", toate publicate la Editura Armonii Culturale din Adjud. Despre toate aceste cărți vor vorbi scriitorii Alexandru Cazacu, Ion Croitoru și Ionel Marin.
volum de poezie, vă invit în data de 5 octombrie, ora 13:00, la Sala de Festivități a Colegiului Național Emil Botta din Adjud la lansarea cărții mele de poezie, "Vinovăția ferestrelor". Evenimentul va avea loc în cadrul "Săptămânii Bibliotecii
Adjudene" dedicată "Centenarului Marii Uniri". Alături de mine va fi și poetul, editorul, dar mai ales prietenul Stroia Gheorghe care își va prezenta și el o primă serie de trei volume de interviuri cu scriitori români contemporani, " În dialog cu inima", toate publicate la Editura Armonii Culturale din Adjud. Despre toate aceste cărți vor vorbi scriitorii Alexandru Cazacu, Ion Croitoru și Ionel Marin.
luni, 1 octombrie 2018
Ultimul spectacol al toamnei
…și iarna îngenunchease, primăvara era și ea agitată
iar vara îmbrățișa trecătorii curioși,
opriți înmărmuriți în fața teatrului gol.
Era dimineață și pe afișul noii piese
o proaspătă rouă resuscita o durere nouă.
Ce repetiții?! Ce roluri, domn`le?!
În săptămâna care a urmat culegeam de pe trotuar
regrete încă verzi și înmugurite neliniști.
Am ieșit cu toții în stradă, cu porumbei albi pe umăr
rostind șoptit n`oubliez jamais
pe lângă fiecare copil orfan și rătăcit care privea cerul.
Toți oamenii își lăsau în fața teatrului închis
amintirile sculptate în rădăcini, desenate pe frunze
și veneau la noi, ultimii actori, ultimii poeți
să le punem umbre la rever, pe braț, să le prindem în piept.
Crezi că poți uita ușor imaginea toamnei
care se sinucide în versurile tale?
Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"
iar vara îmbrățișa trecătorii curioși,
opriți înmărmuriți în fața teatrului gol.
Era dimineață și pe afișul noii piese
o proaspătă rouă resuscita o durere nouă.
Ce repetiții?! Ce roluri, domn`le?!
În săptămâna care a urmat culegeam de pe trotuar
regrete încă verzi și înmugurite neliniști.
Am ieșit cu toții în stradă, cu porumbei albi pe umăr
rostind șoptit n`oubliez jamais
pe lângă fiecare copil orfan și rătăcit care privea cerul.
Toți oamenii își lăsau în fața teatrului închis
amintirile sculptate în rădăcini, desenate pe frunze
și veneau la noi, ultimii actori, ultimii poeți
să le punem umbre la rever, pe braț, să le prindem în piept.
Crezi că poți uita ușor imaginea toamnei
care se sinucide în versurile tale?
Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"
![]() |
| pixabay.com |
duminică, 30 septembrie 2018
A apărut " Vinovăția ferestrelor"!
Bucuria mea este mare! Ieri a ieșit din tipografie cartea mea de poezie "Vinovăția ferestrelor" apărută la Ed. Armonii
Culturale din Adjud, prefațată de binecunoscuta poetă Victoria Milescu și îngrijită atent de poetul-editor Gheorghe Stroia. Încă nu am simțit emoția de a o răsfoi cu atenție și în liniște, ea fiind păstrată temporar în casa unchilor mei dragi din Adjud (Adriana și Costel Tănase) locul copilăriei mele și al nașterii primelor
mele versuri. Mă voi întâlni cu "vinovăția ferestrelor" mele în data de 5 octombrie, ora 13:00 când îi voi face și o prezentare în cadrul "Săptămânii Bibliotecii Adjudene", la Colegiul Național Emil Botta.
Așa cum am precizat și în carte, mulțumesc "Asociației pentru Cultură și Tradiție
Istorică Bolintineanu" care a sprijinit din toate punctele de vedere apariția acestei lucrări.
Împrumutând frumoasele cuvinte ale editurii spun și eu: "încă un...VIS ÎMPLINIT!"
Culturale din Adjud, prefațată de binecunoscuta poetă Victoria Milescu și îngrijită atent de poetul-editor Gheorghe Stroia. Încă nu am simțit emoția de a o răsfoi cu atenție și în liniște, ea fiind păstrată temporar în casa unchilor mei dragi din Adjud (Adriana și Costel Tănase) locul copilăriei mele și al nașterii primelor
mele versuri. Mă voi întâlni cu "vinovăția ferestrelor" mele în data de 5 octombrie, ora 13:00 când îi voi face și o prezentare în cadrul "Săptămânii Bibliotecii Adjudene", la Colegiul Național Emil Botta.
Așa cum am precizat și în carte, mulțumesc "Asociației pentru Cultură și Tradiție
Istorică Bolintineanu" care a sprijinit din toate punctele de vedere apariția acestei lucrări.
Împrumutând frumoasele cuvinte ale editurii spun și eu: "încă un...VIS ÎMPLINIT!"
marți, 25 septembrie 2018
Teama pentru o nouă Geneză eșuată
- Nu i-am spus Eu lui Adam
Să nu mai lase ușa din spate deschisă?
Dacă intră nenorocitul ăla de șarpe
Și-i strică Evei tot rolul în piesa aceasta a lumii?
Vom avea încă o generație care zâmbește în întuneric
Și niciun fluture nu se va mai așeza pe ochii femeilor,
În părul lor și pe brațe de iederă tot mai vii
Hrănită cu singurătatea oamenilor,
Cu tăcerile voastre, ale îngerilor!
- Noi am fost să punem culori pe florile de câmp
Și să împrospătăm cu rouă nouă
Diminețile și versurile poeților!
Iar am adormit pe banca veche din parc
Citind despre Facerea Lumii!
Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"
Să nu mai lase ușa din spate deschisă?
Dacă intră nenorocitul ăla de șarpe
Și-i strică Evei tot rolul în piesa aceasta a lumii?
Vom avea încă o generație care zâmbește în întuneric
Și niciun fluture nu se va mai așeza pe ochii femeilor,
În părul lor și pe brațe de iederă tot mai vii
Hrănită cu singurătatea oamenilor,
Cu tăcerile voastre, ale îngerilor!
- Noi am fost să punem culori pe florile de câmp
Și să împrospătăm cu rouă nouă
Diminețile și versurile poeților!
Iar am adormit pe banca veche din parc
Citind despre Facerea Lumii!
Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"
![]() |
| sjeciowa.org |
duminică, 16 septembrie 2018
La carnavalul destinului
La carnavalul destinului
Zâmbetul acesta nu mi-a aparținut niciodată!
A fost o mască a unei fericiri sculptată în carne,
Un rol jucat neîncetat la ferestrele lumii închise.
Am avut timp să împletesc vise
Pe pragul zilelor,
Să hrănesc priviri cu zboruri frânte
Și să rescriu istoria unei lacrimi
Pe brațele unei copilării mutilate
Într-un accident al destinului,
Pe mugurii dimineților încă vii
Și în zeci de scrisori de renunțare netrimise...
Timpul nu a știut să zâmbească
La carnavalul destinului
Și nu a privit niciodată înapoi!
Mai lasă-mi-l măcar zece ani, i-am spus...
Să știe cât mai mulți oameni că am fost fericit!
Cerșetorul acesta a plecat de la mine
Cu tristețea noastră în văzul lumii!
Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"
Zâmbetul acesta nu mi-a aparținut niciodată!
A fost o mască a unei fericiri sculptată în carne,
Un rol jucat neîncetat la ferestrele lumii închise.
Am avut timp să împletesc vise
Pe pragul zilelor,
Să hrănesc priviri cu zboruri frânte
Și să rescriu istoria unei lacrimi
Pe brațele unei copilării mutilate
Într-un accident al destinului,
Pe mugurii dimineților încă vii
Și în zeci de scrisori de renunțare netrimise...
Timpul nu a știut să zâmbească
La carnavalul destinului
Și nu a privit niciodată înapoi!
Mai lasă-mi-l măcar zece ani, i-am spus...
Să știe cât mai mulți oameni că am fost fericit!
Cerșetorul acesta a plecat de la mine
Cu tristețea noastră în văzul lumii!
Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"
![]() |
| republika.mk |
sâmbătă, 8 septembrie 2018
Vinovăția ferestrelor - în curs de apariție
În mai puțin de o lună, după lungi așteptări mă voi putea bucura de noul meu volum de poezie "Vinovăția ferestrelor", care va apărea la Editura Armonii Culturale din Adjud, condusă de poetul Gheorghe A. Stroia. Pentru concepția și designul copertelor țin să-i mulțumesc graficianului Ionuț Baic din Alba-Iulia, un om deosebit de talentat și dornic de a ajuta dăruind din harul său, dovadă hainele minunate ale acestei lucrări. Din prefața semnată de binecunoscuta poetă Victoria Milescu - căreia îi mulțumesc și pe această cale pentru încrederea acordată girând cu propria semnătură nașterea acestei cărți - vă voi dezvălui doar un mic fragment. Restul la momentul potrivit: "Indiferent de haina prozodică pe care o îmbracă, una clasică ori una modernă, indiferent de intenţionalitatea ideatică ori tematică, poezia lui Gabriel Dragnea este consecventă cu sine însăşi prin vitalitate, nerv şi implicare, lăsând impresia de scriere sub presiunea unei trăiri febrile, parcă la prima mână, cu un vârf de piatră încinsă pe un val de mare care se sparge de un ţărm prea îndepărtat.
Parcă i-ar fi teamă să o şlefuiască prea mult să nu-i subţieze unele asperităţi ce-i dau greutate şi gravitate. Dar şi el este un visător, unul lucid. Un visător cu picioarele pe pământ. Visează ce ar dori să fie în jurul lui în contrapondere cu ce-i oferă prezentul. Visează de la fereastra casei altă lume, de la fereastra cerului timpurile paradisiace, pure ale facerii lumii şi iubirii. Ferestrele sunt ochii caselor, iar ochii sunt ferestrele sufletului. Ochii văd şi ce vor şi ce nu vor, iar uneori privirea, când urcă spre raiul închipuit, unde se află lumină şi iubire, îl poate întâlni pe Dumnezeu, întrebându-l care e rostul nostru aici, pe pământ. Vorbind de iubire, tonul vehement al poetului dispare, luându-i locul un ton plin de tandreţe, de duioşie, iubirea familială reconfortându-l şi reîmprospătându-i forţele pentru luptele din arena vieţii. Poetul luptă având la îndemână cea mai de temut armă, cuvântul, promovându-şi voinţa, idealurile, convingerile cu forţa celui ce crede în adevărul său, dezvăluit cu har de la un poem la altul. Importantă însă rămâne participarea sa activă, constantă la jocul vieţii şi al poeziei, unde mecanica prezentului înseamnă istorie consumată şi viitor în aşteptare."
Parcă i-ar fi teamă să o şlefuiască prea mult să nu-i subţieze unele asperităţi ce-i dau greutate şi gravitate. Dar şi el este un visător, unul lucid. Un visător cu picioarele pe pământ. Visează ce ar dori să fie în jurul lui în contrapondere cu ce-i oferă prezentul. Visează de la fereastra casei altă lume, de la fereastra cerului timpurile paradisiace, pure ale facerii lumii şi iubirii. Ferestrele sunt ochii caselor, iar ochii sunt ferestrele sufletului. Ochii văd şi ce vor şi ce nu vor, iar uneori privirea, când urcă spre raiul închipuit, unde se află lumină şi iubire, îl poate întâlni pe Dumnezeu, întrebându-l care e rostul nostru aici, pe pământ. Vorbind de iubire, tonul vehement al poetului dispare, luându-i locul un ton plin de tandreţe, de duioşie, iubirea familială reconfortându-l şi reîmprospătându-i forţele pentru luptele din arena vieţii. Poetul luptă având la îndemână cea mai de temut armă, cuvântul, promovându-şi voinţa, idealurile, convingerile cu forţa celui ce crede în adevărul său, dezvăluit cu har de la un poem la altul. Importantă însă rămâne participarea sa activă, constantă la jocul vieţii şi al poeziei, unde mecanica prezentului înseamnă istorie consumată şi viitor în aşteptare."
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
















