Ultima replică

Nu mi-au mai rămas
Decât câteva versuri despre singurătate
Ascunse într-un părăsit cuib de pasăre oarbă
În care și acum se aude
Ecoul unui jurământ de iubire
Păstrat într-o scoică spartă.

Voi intra pe scenă și voi spune:
"Eu am rămas singura tăcere
Care îți vorbește în fiecare noapte
Despre anulatele zboruri însângerate
Ale unor îngeri pălmuiți
De gerul care ți-a înghețat amintirile cu noi
Și prima îmbrățișare abandonată
Lângă ceasul gării care cândva
Număra așteptările și lacrimile din Civitavecchia."

Mai ții minte iarna aceea bizară
Când ne-am cununat gândurile sub flori de cireș?

Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"

civitavecchia.portmobility.it

Aripi albastre

De atunci eu nu mai dorm noaptea...
Îi caut ceața să-mi hrănesc cuvintele
Tremurânde în ecou de vioară abandonată
Care strigă și acum fără vlagă
Tulburând zborul îngerilor
Lângă porțile ruginite ale cerului:
"... în visele păsărilor, păsărilor
doar poeții, poeții au aripi...."
Și-apoi, brusc, peste ecoul întrerupt
Coboară tăcerea încet,
Ca o lacrimă de copil
Peste o fracturată aripă de fluture,
Ca un giulgiu tras prea devreme
Peste ochii unui muribund.

Din noaptea aceea, din turnul cu ceasul stricat,
La miezul nopții se aruncă răvașe în alb-negru
Pentru ultimii visători ai cetății:
"Poeții au aripi albastre!"

Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"

deviantart.com

Grupul de la Bolintin

          După mai bine de 20 de ani de activitate culturală, poeţii şi scriitorii care se reunesc periodic la Bolintinul din Vale în numele prieteniei şi poeziei merită să se legitimeze cu o antologie proprie. Proiectul acesta a început anul trecut și va fi gata spre sfârșitul acestei luni. Cartea cuprinde texte care aparțin poeților și scriitorilor bolintineni sau din imediata apropiere a Bolintinului.

Această antologie scoate în evidență efervescența culturală din acest spațiu giurgiuvean generată de acești creatori. Grupul de la Bolintin cuprinde și câțiva poeți care, deși nu sunt de-ai locului ei reprezintă o mică parte a angrenajului care pune în mișcare fiecare eveniment cultural organizat de Revista Sud și Asociația pentru Cultură și Tradiție Istorică Bolintineanu. Într-un viitor apropiat avem în vedere și realizarea celui de-al doilea volum în care să prezentăm toți colaboratorii permanenți ai Revistei Sud, consecvenți prin prezența lor cu texte literare în paginile acestei reviste.

...doar un sfat

Dacă încă mai vreți să vă vedeți gândurile înflorite, nu-i învățați pe îngeri cum se moare!

pastila de emoție a lui Gabriel D.

moushette.blogspot.com

Repetiție finală cu înger

- sfârșitul se amână -

...el ar fi trebuit să intre în scenă șoptind așa:
"mi-au adormit toți caii
pe iarba aceasta roșie!"
Și-atunci tu veneai și îi desenai
pe frunte un fluture.

El ar fi trebuit să continue
și înlăcrimat să spună:
"gândurile mele au îngenuncheat
pe iarba aceasta mai roșie decât ieri!"
Și-atunci tu veneai și îi tatuai
sufletul cu flori de cireș.

Cu glasul aproape stins
el ar fi trebuit să iasă din scenă
și tremurând să spună:
"Cineva a răsturnat luna încinsă
peste nopțile fără îngeri de pază!"
Tu îi stropeai urmele pașilor
cu roua dimineților pierdute
și cu lacrimile copiilor triști.

Cortina trebuia să cadă peste
singurul martor al acestei renașteri:
un fir alb de regină a nopții
ascuns printre firele de iarbă roșie.

Dar cortina a căzut peste un înger
care privea totul în tăcere,
fără să știe că aceasta era repetiția finală
pentru un ultim spectacol al lumii.

Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"

hollywoodreporter.com

Spre alte Duminici

Sfârșitul piesei în care spuneam că în mine încolțesc,
se hrănesc, se miră și cresc doar tăcerile...

În ziua în care nu voi mai putea iubi nicio umbră
care dansează pe fruntea unui înger,
când nu voi mai putea scrie poeme cu păsările oarbe
care și acum îmi ciugulesc din suflet
ca dintr-o pâine caldă...
în ziua în care nici măcar anotimpurile
nu-mi vor mai bate pe umăr să-mi spună "bună ziua, poetule",
voi da un anunț în ziar
că plec spre alte Duminici, în alt calendar.

Nu-i așa că în roua dimineților sunt lacrimi de sfinți?
...peste trupuri bolnave, în plâns de copii, peste fluturi, în muguri?

Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"

nko-nta.blogspot.com

Când pustiul îți vorbește fără întrerupere

Mai oprește-l din când în când
Să asculți cum se nasc tăcerile
Și cum vorbesc nerostitele cărări spre mirări târzii
Și renașteri nesperate ale eului
Într-un neînceput de iarnă
Fotografiată doar cu privirile copiilor...

Eu zic să intrăm în culise
Și să ne reconstruim rolurile
Pe scena aceasta privită de prea puțini...

Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"

3.bp.blogspot.com