S-a scurs din privirile voastre hămesite
Peste visele mele,
Peste copilăria care tremură în ziduri
Cerșind un singur joc despre evadare
Spre primăvara desculță, cu porțile cetății deschise
Pentru ultimii porumbei triști și orbi
Care vor să-și îngroape ultimul zbor
Lângă ultimele bătăi de inimă ale singurului muribund
Care șoptește despre iubirile pierdute inutil
În tranșeele unui război care nu există.
Nu mi se potrivesc tatuajele acestea
Cu trădări și pași care nu lasă urme
pe aleile ninse!
Cu noroiul acesta, sânge infestat într-un trup inert
Mi-e teamă că încep să uit cum se trăiește!
Mai știe cineva nocturna aceea a lui Chopin
Despre resemnare, tăcere și temeri dezghețate?
Soldații neputinței încă mărșăluiesc însângerați
Pe lângă copilăria care tremură-n ziduri
Cerșind un ultim joc nevinovat
Care se termină cu o evadare
Spre primăvara desculță.
Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"altHARul lui Cronos"
 |
| by Timothy Martin |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu