A doua ispită a lui Adam

În această duminică de odihnă
Vom juca piesa "A doua ispită a lui Adam".
Niciun gong nu va răsuna în sala noastră mică,
Împăienjenită, cu ecoul pierdut printre amintirile bătrânilor...
În actul întâi toate Evele vor sta în picioare,
Cu pruncii la piept, martori tăcuți
La reconstituirea primului păcat.

În ultimul act îl vom lăsa pe Adam singur pe scenă,
Doar el și-același măr proaspăt
Spălat cu inutile regrete,
Lângă un șarpe desenat cu cretă colorată
Pe calendarul tuturor generațiilor.

Pe afișul acestui spectacol dedicat neuitării
Un copil privește tăcut și cu lacrimi în ochi,
Ca-ntr-un joc hipnotic, merele tot mai dulci,
Roșii ca luna care a ars în ochii lui Dumnezeu,
În prima noapte de singurătate
După izgonirea primilor oameni dezbrăcați de taină.

"A doua ispită a lui Adam" se va juca printre mere
Lângă un șarpe desenat cu cretă colorată
Pe luna care arde neîncetat în ochii lui Dumnezeu
Și-n nopțile tot mai pustii ale copiilor,
Martori tăcuți la reconstituirea primului păcat.

Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"

Tintoretto - The Temptation of Adam