Reîmblânzindu-mi pașii, urmele pe nisip,
Minutele acestui deja vecu -
Rană cu albatroși fără zboruri
Și voi putea să-mi tatuez pe trup
Nevăzutele îmbrățișări ale nereidei mele pierdute.
Închiși amândoi în același labirint de scoică
Să-mi încătușezi nopțile cu alge, Acteea,
Eu să te-nvăț pământescul joc al iubirii de-o vară
În care te ascunzi în prima lacrimă a dimineții
Născută dintr-un imposibil "pe curând"...
Spus în grabă printre ultimele jurăminte,
Promisiuni despre neuitare, răni deschise.
P.S
Acteea, chiar astăzi mă voi întoarce în același mal
Purtând pe trup tatuajul despărțirii noastre.
Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"altHARul lui Cronos"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu