Gândurile împrumutate
de la un arbore cu privirea înainte,
spre marea în schimbul de locuri cu cerul,
valurile devin plete peste sălcii
amintindu-le cum se plânge.
Sufletul, cadoul unei pietre
aruncată din mâna unui bătrân,
spre visele ce-atârnă de brațele nopții,
ultimele mere desenate
în culoarea regretului lui Adam.
Poezia aceasta, îmbrăcămintea unei noi dimineți,
curcubee evadate din buzunarele sfinților,
iar eu nu știu decât să tac privind un joc nou:
schimbul de aripi dintre îngeri și fluturi,
cine ajunge primul să
învelească sufletul omului.
 |
| pinterest.com |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu