Și fluturi decupați vor tresări-n lumină
Vei intra pe scenă c-o rătăcită umbră
În seara sumbră cu stele cusute pe-un cer abandonat
De vise, de zei, de oameni și secunde,
De păsări cărunte cu zbor resuscitat.
O vei purta pe brațe când tot orașul doarme
Și-i vei păstra tăcerea ca pe un secret
Ținut discret la pieptul primului anotimp al florilor,
Al mirărilor crescute în Paradisul gol.
În acest rol al nopții ce-alungă orice vină
Vei împărți culori, priviri și zboruri noi
Și-n lacrimă-mbrăcat vreau să te bucuri
La fiecare poartă sculptată-n frunze, flori și fluturi.
Adăugați o legendă |
Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu