Scaunul dintre linii

Doar priveam cu ochii încercănați
Cum fiecare se așează pentru un minut
Pe scaunul dintre șine.
Proba practică a asumării,
Botezul tăcerii dintre linii.
În sala de așteptare două umbre valsau
Pe ritmul inimii singurului copil
Care își exersa singurătatea
Pe un șotron improvizat
Sărind pe scaunele abandonate,
Rupte și roșii, legate cu lanț.
Mai sunt două minute
Și trebuie să îmi hrănesc păsările.
Fiecare așezare pe scaunul dintre linii
Este un zbor în sine.

Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"După această virgulă"

internet