Slide-uri

Pe sânul spart al statuii din ipsos
Din care ies la paradă umbre deghizate
În sfinți rătăciți, speriați și goi,
Pe pragul casei care mai rezistă doar în amintiri
Și în resturi de pelicule de celuloid.

Peste zidurile de cărămidă roșie
Un cearșaf alb cu jurămintele fluturilor,
Bucuriile în aceleași cătușe cu tristețile
Stau îngenungheate în spatele ușii închise
Înmugurite sub lacrimi de îngeri decăzuți.

Peste sinceritatea acelui ieri trecut sub tăcere
Și pe bandajul lui azi cu miros de iod rânced,
De carne vie care nu știe să strige.
Spune-mi tu!
Fără să-mi doresc împăcarea cu lumea
Mâine, în zori, peste ce să mai dau cu grafitti?

Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"După această virgulă"

hexapolis.com