Singurătăți hrănite cu poeme
În care îngerii plâng peste calendare,
Peste nopțile copiilor fără anotimpuri,
Lângă ruginite altare, în ecou de rugăciuni și tăceri.
Aici, în dreptunghiul acesta perfect îngrădit,
În această matematică a liniștii sunt doar eu...
Un poet cu vise încărunțite
Care a trecut Styxul plătind cu propriile poeme,
Îmbrățișate cândva de dimineți obosite,
De umbre rătăcite și tristeți de copii.
Aici, în dreptunghiul acesta sunt doar eu
Așadar, nu ați pierdut nimic!
Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"
pixels.com |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu