Să-i crească muguri pe tâmple-ncărunțite,
Pe scena lumii, într-un rol confuz,
Iar eu să-mi desenez sub pași cărări de libertate
Cioplindu-mi doruri, vise pe margini de obuz.
Așa a fost să se întâmple...
S-a ridicat din râpi adânci și roșii mlaștini
Sorbind cu sete rouă în dimineți de taină
Râvnind la un albastru când peste suflet plouă,
La dezghețate flori pe galbena sa haină.
Așa a fost să se întâmple...
Să-și piardă iar copiii, să plângă și să tacă,
Umplând fântâni și râuri lungi, adânci,
În stânci să-nveșnicească nume, domni și prunci,
Născută-i România din dor, în rugi și toacă.
Gabriel Dragnea
(din antologia "România, pentru tine!", Ed. Armonii Culturale)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu