Se roteau continuu în fața geamului meu cu îngeri înfrigurați
Și parcă strigau fiecare, haotic, un fel de rugăciune veche,
Lăsând culorile să le cadă de pe aripi
Ca într-o ninsoare policromă.
Deodată, toate privirile mele sângerau pe cămașa nopții
Și pe aripile îngerilor mei
De la fereastra devenită brusc vitraliu și altar
Pentru primăverile care nu mai sunt chemate
În versurile poeților.
Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"Regizorale"
 |
| worldanvil.com |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu