M-am
săturat să tot pun întrebări
La
care știu dinainte răspunsul.
Inconștient,
amețit de beția clipei lucide
Mă
răsucesc în scaun, în spatele vechilor lăute și trâmbițe
Și
dau ușor din cap mimând adevărul șoptit de sute de ani
Doar
de sfinții ce nu-și găsesc liniștea între cripte și calendare.
Ei
vor o viață nouă, un nou trup care să deștepte mulțimea
Pentru
a înțelege ce înseamnă AZI, puterea lui ACUM
Și
din scrum să se sculpteze o nouă dimineață.
Dincolo
de ceață vă privesc și vă regândesc un MÂINE
Clădit
pe zâmbet, pe doruri recuperate dintr-un trup sfârtecat,
Înecat
în neputința de a ajunge la malul zilei a doua.
Sunt
îngerul care vă îndeamnă să trăiți sub un alt chip,
Pentru
o nouă viață, într-un nou trup
Cu
miros de magnolii și rădăcini de măslin.
Eu
vin...scuipați-vă veninul și alungați-vă suspinul
Ce
nu vă permite să cântați lerul
Și-mpreună cu el...Cerul. |
| armenianceramics.com |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu