marți, 24 octombrie 2017

La pieptul nopții, în zori, când lăcrimează

Dezgheață copilul prins între ninsori
Și cu zâmbetul lui desenat de arestate flori
Așează vara pe pleoapa tristă a lumii.
Dezbracă-te de teamă, Velia și ca-ntr-un joc în doi
Sculptează aripi pe depărtări, în noi,
Să ardă granițe, ore și zboruri eșuate.

Înalță-te și naște doruri pe nori străini și-n ceață
Când păsările dorm și umbre stau de pază
Și-agață-ți visele pe-un curcubeu de toamnă,
La pieptul nopții, în zori, când lăcrimează.

P.S:
Nu uita că frunzele nu se usucă în zadar
Sfârșind pe un altar al toamnelor pierdute
Și nu-și părăsesc copacii la rugămintea iernilor
Pe fruntea lor căzute.

pinterest.com

Gabriel Dragnea
din volumul în lucru
"altHARul lui Cronos"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu